Abandonul de familie este infracţiunea prevăzută și pedepsită de art. 378 Cod penal.
Află despre un acord de mediere încălcat cu privire la plata pensiei de întreţinere şi despre cum a fost făcut altul. Ce prevede Codul Penal cu privire la abandonul de familie? Ce a decis I.C.C.J.?
Ana şi Mihai au făcut un plan parental la mediator .
Au solicitat instanţei ca, odată cu pronunţarea divorţului, să consfiinţească şi înţelegerea părţilor cu privire la aspectele privind contribuţia fiecărui părinte la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională ale minorei, precum şi a celorlalte aspecte privind exercitarea autorităţii părinteşti.
Acordul de mediere a fost respectat aşa cum s-au înţeles părţile, timp de un an.
După această perioadă, Mihai nu a mai plătit niciun ban.
Ana era în situaţia prevăzută de lit. c), art. 378-Abandonul de familie
Şi, pentru că pentru minoră se stabilise pensia de întreţinere pe cale judecătorescă, Ana a depus plângere prealabilă pentru abandonul de familie.
Aici găseşti un model de plângere prealabilă pentru neplata pensiei de întreţinere.
Lui Mihai i se adusese la cunoştiintă dreptul la mediator.
A apelat la acelaşi mediator care i-a ajutat să încheie căsătoria pe cale amiabilă.
Ştia că ar putea ajunge la o înţelegere mai rapid, cu costuri mai mici şi că va rămâne confidenţial.
Ana a acceptat invitaţia la mediere.
Din discuţiile părţilor a reieşit că Mihai a refuzat, cu bunăştiinţă, să mai plătescă pensia de întreţinere datorată minorei, deoarece Ana refuza sau găsea tot felul de motive ca minora să nu se mai întâlnească cu tatăl său.
Mihai chiar îi spusese că simte că e tratat ca un „portofel” şi că el îşi doreşte să petreacă timp cu copilul său.
Întrebată dacă, în mod intenţionat, a împiedicat contactul minorei cu tatăl ei, Ana a recunoscut.
Motivul era noua femeie din viaţa fostului soţ.
Nu putea accepta că fiica sa îi povestea ce prietenă minunată are tatăl ei şi cât de mult se bucură când îi vizitează.
Ana era geloasă şi găsise o modalitate să-l pedepsească.
Şi aşa s-a ajuns la abandonul de familie.
Cei doi părinţi au înţeles că, prin comportamentul lor, au lipsit copilul de prezenţa tatălui, pe care îl iubeşte la fel de mult ca pe mamă.
Şi-au reamintit de înţelegerea lor făcută prin acordul de mediere care prevedea „dreptul minorei de a avea doi părinţi pe care trebuie să fie lăsată să îi iubească fără frică sau fără a se simţi vinovată faţă de celălalt părinte”, indiferent de neînţelegerile dintre aceştia.
Problemele de comunicare fiind rezolvate, Mihai a plătit toate sumele datorate. Şi 6 luni în avans. Şi-a asumat plata cheltuielilor avansate de stat cu urmărirea penală.
Prin semnarea acordului de mediere, Ana a declarat că nu mai are niciun fel de pretenţii şi că nu mai doreşte tragerea la răspundere a lui Mihai.
Citește și despre Custodia exclusivă și despre Ancheta Psihosociala-Custodia copilului
Conform art.16 Cod de Procedură penală:
(1) Acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare, iar când a fost pusă în mişcare nu mai poate fi exercitată dacă:
g) a fost retrasă plângerea prealabilă, în cazul infracţiunilor pentru care retragerea acesteia înlătură răspunderea penală, a intervenit împăcarea ori a fost încheiat un acord de mediere în condiţiile legii.
Restabilirea comunicării dintre părinţi, prin intermediul mediatorului, poate preîntâmpina condamnarea rău-platnicului şi duce la reluarea plăţii pensiei de întreţinere a minorului.
Oamenii şi circumstanţele vieţii lor sunt într-o continuă schimbare. Important este să cauţi şi să găseşti modalităţi de comunicare.
Ca părinte, eşti dator să treci peste orgoliul rănit de trădarea în căsnicie şi să faci tot ceea ce poţi să restabileşti comunicarea cu celălalt părinte.
Sigur, nu este tot timpul posibil.
Atunci vei apela la forţa coercitivă a legii pentru a obţine drepturile legale ale copilului tău.
Care sunt prevederile Codului Penal cu privire la abandonul de familie?
Art. 378 Abandonul de familie
(1) Săvârşirea de către persoana care are obligaţia legală de întreţinere, faţă de cel îndreptăţit la întreţinere, a uneia dintre următoarele fapte:
a) părăsirea, alungarea sau lăsarea fără ajutor, expunându-l la suferinţe fizice sau morale;
b) neîndeplinirea, cu rea-credinţă, a obligaţiei de întreţinere prevăzute de lege;
c) neplata, cu rea-credinţă, timp de 3 luni, a pensiei de întreţinere stabilite pe cale judecătorească, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(3) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
(4) Fapta nu se pedepseşte dacă, înainte de terminarea urmăririi penale, inculpatul îşi îndeplineşte obligaţiile.
(5) Dacă, până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, inculpatul îşi îndeplineşte obligaţiile, instanţa dispune, după caz, amânarea aplicării pedepsei sau suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, chiar dacă nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru aceasta.
Abandonul de familie-plângerea prelabilă şi termenul de depunere
Trebuie să depui plângere prealabilă atunci când, cu rea-credinţă, timp de 3 luni, părintele nu a plătit pensia de întreţinere.
Conform Art. 296 Cod Penal:
(1) Plângerea prealabilă trebuie să fie introdusă în termen de 3 luni din ziua în care persoana vătămată a aflat despre săvârşirea faptei.
(2) Când persoana vătămată este un minor sau un incapabil, termenul de 3 luni curge de la data când reprezentantul său legal a aflat despre săvârşirea faptei.
Ce a decis Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
DECIZIA Nr. 2 din 20 ianuarie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind interpretarea dispoziţiilor art. 378(abandonul de familie) alin. (1) lit. c) din Codul penal şi ale art. 296 din Codul procedură penală stabileşte că:
„În cazul infracţiunii de abandon de familie prevăzută în art. 378 alin. (1) lit. c) din Codul penal, termenul de introducere a plângerii prealabile prevăzut în conţinutul art. 296 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală, – de 3 luni din ziua în care persoana vătămată sau reprezentantul său legal a aflat despre săvârşirea faptei – curge de la data la care persoana vătămată ori reprezentantul său legal a cunoscut săvârşirea faptei.
Termenul de 3 luni prevăzut în conţinutul art. 296 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală poate să curgă din trei momente diferite, după cum urmează:
a) din momentul consumării infracţiunii, dacă acest moment este identic cu cel al cunoaşterii faptei;
b) din momentul cunoaşterii săvârşirii faptei, care se poate situa între momentul consumării faptei până la momentul epuizării,
şi c) din momentul epuizării infracţiunii sau ulterior acestuia, odată cu cunoaşterea săvârşirii faptei, caz în care nu trebuie să fi fost împlinit termenul de prescripţie al răspunderii penale”.
Prin Decizia nr. 4/2017, ÎCCJ (Complet RIL) a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, în consecință, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 378(abandonul de familie) alin. (1) lit. c) Cod penal prevede că:
„Infracțiunea de abandon de familie săvârșită prin neplata, cu rea-credință, timp de trei luni, a pensiei de întreținere, instituită printr-o singură hotărâre judecătorească în favoarea mai multor persoane, constituie o infracțiune unică continuă.”
Curtea de Apel Constanţa, în dosarul nr.1108/2019, având ca obiect abandonul de familie, a decis că:
„Potrivit art.378 alin.3 Cod penal, acțiunea penală se pune în mișcare în cazul infracțiunii de „abandon de familie” la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Conform art.296 alin.1, 2 Cod procedură penală, termenul de introducere a plângerii prealabile este de trei luni din ziua în care reprezentantul legal al persoanelor vătămate minore a aflat despre săvârșirea faptei.
Infracțiunea de „abandon de familie” având un caracter continuu se consideră săvârșită la data epuizării.
Astfel, în cauză, imputându-se inculpatului neîndeplinirea obligației de prestare periodică a pensiei de întreținere față de minorele Macovei M____ și M______ V______ E____ conform sentinței civile în perioada 05.03.2013 – 01.10.2016.
Depunerea plângerii penale de către reprezentantul minorelor la data de 5 mai 2015 este în termenul prevăzut de lege pentru declanșarea procesului penal și tragerea la răspundere penală pentru infracțiunea de „abandon de familie” prev.de art.378 alin.1 lit.c Cod penal.”(sursa: rolii.ro).
Dacă ai întrebări sau vrei să stabileşti o programare, găseşti datele de contact aici.
Te rog să dai share. Cineva are nevoie de aceste informaţii.
Mediator
Constantina Puicu
0722.988.113
Citeşte şi:
Nerespectarea măsurilor privind încredințarea minorului
De ce ar accepta victima unei infracţiuni medierea
Infracţiunile pentru care împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală
Infractiunile pentru care acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă
I-a Zgariat Masina Parcata-infracţiunea de distrugere
Mi s-a Furat Bicicleta-infracţiunea de furt
13 comentarii