Munca suplimentara este reglementată de art.120-124 din Codul muncii.
În această postare vei afla informaţii de bază cu privire la munca suplimentara.
Pentru o analiză a situţiei particulare în care te afli, expertul în legislaţia muncii te poate ajuta.
Care este durata normală a programului de lucru?
Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă, durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână.
În cazul tinerilor în vârstă de până la 18 ani durata timpului de muncă este de 6 ore pe zi şi de 30 de ore pe săptămână.
Pentru anumite sectoare de activitate, unităţi sau profesii se poate stabili prin negocieri colective sau individuale ori prin acte normative specifice o durată zilnică a timpului de muncă mai mică sau mai mare de 8 ore.
Durata zilnică a timpului de muncă de 12 ore va fi urmată de o perioadă de repaus de 24 de ore.
Munca suplimentara şi durata maximă legală a timpului de muncă
Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv munca suplimentara.
Excepţia: durata timpului de muncă, ce include şi orele suplimentare, poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână.
Sub ce condiţie?
Media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referinţă de 4 luni calendaristice, să nu depăşească 48 de ore pe săptămână.
Codul muncii conţine şi alte prevederi derogatorii pentru anumite activităţi sau profesii stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil, sub rezerva respectării reglementărilor privind protecţia sănătăţii şi securităţii în muncă a salariaţilor.
Efectuarea muncii suplimentare peste limita stabilită potrivit prevederilor art. 114 sau 115 din Codul Muncii , este interzisă.
Excepţia: în caz de forţă majoră sau pentru alte lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecinţelor unui accident.
Tinerii în vârstă de până la 18 ani nu pot presta muncă suplimentară.
Când vorbim de munca suplimentara?
Atunci când durata programului de muncă depăşeşte 8 ore pe zi şi 40 de ore pe săptămână.
Munca suplimentară nu poate fi efectuată fără acordul salariatului, cu excepţia cazului de forţă majoră sau pentru lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecinţelor unui accident.
Cum se compensează munca suplimentară?
În primul rând, prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia.
Salariatul va beneficia de salariul corespunzător pentru orele prestate peste programul normal de lucru.
În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în luna următoare, munca suplimentara va fi plătită salariatului prin adăugarea unui spor la salariu corespunzător duratei acesteia.
Sporul pentru munca suplimentara, se stabileşte prin negociere, în cadrul contractului colectiv de muncă sau, după caz, al contractului individual de muncă.
Sporul pentru munca suplimentara nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază.
Nerespectarea dispoziţiilor privind munca suplimentara-consecinţe
Nerespectarea dispoziţiilor privind munca suplimentară se sancţionează cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei pentru fiecare persoană identificată ca prestând munca suplimentara.
Consultă, aici, lista mediatorilor specializaţi în legislaţia muncii.
Constantina Puicu
Mediator&Expert în legislaţia muncii
Contact
Îţi recomand să citeşti şi:
Obligația de restituire a salariatului
Internship-Ce ar trebui să ştii?
Munca in Weekend-Ce Drepturi Ai
Contractul Individual de Munca-pe înţelesul tuturor
Decizia Angajatorului-Unde şi Când se Contestă?
Concilierea Conflictelor Individuale de Munca
Care sunt avantajele medierii?
8 Tipuri de Litigii care se pot Media
6 comentarii